A. V. Putin, de veghe la distileria din lanul de secara de la ranch-ul lui Bush, aratindu-i acestuia cum se bea whiskey ca pe vodka si convingindu-l ca cine i-a spionat pe americani e cel mai calificat sa spioneze si pentru ei.
B. Maica Tereza la un Mic Dejun Cu Rugaciune, colectind cite un fursec de la fiecare din cei 5000 de invitati pentru a avea ce duce la the poorest of the poor.
C. C. V. Tudor la dezvelirea statuii lui W. Wilson de la Cluj.



Cine a rostit urmatoarele ? (numele proprii au fost inlaturate). "There's no country like this on the earth. And certainly if I lived in another country, I might never have had the opportunity to speak as I speak today. I probably would have been shot outright and so would my brother, [...], and so would [...] and so would [...] and [...] and the wonderful people that are here."

A. Qu'Ayya Khit Uhn'Salaam, liderul opozitiei parlamentare irakiene, la adoptarea motiunii "Palatele foamei", prin care se cerea presedintelui ales sa explice de ce banii proveniti din programul "Petrol contra hrana" sint folositi la construirea de palate prezidentiale.
B. John Reed, la Moscova, noiembrie 1917 ("10 zile care au zguduit lumea") - martor si sprijinitor al tranzitiei de la miile de arestari fara mandat ale tzarismului la milioanele de executii fara proces ale comunismului.
C. Minister Louis Farrakhan cuvintind la Marsul Celor Un Milion (octombrie 1995).

Citatul acela ?aproximativ din memorie?, dovedeste ca si cu memoria ai ceva probleme? Te-ai citat de fapt pe dta. Asta zic si eu discutie: tu centrezi, tu dai cu capu?.

Ideea mea e clara pentru cine nu rastalmaceste (vorba prietenului dtale Aschiutza care toata ziua se plinge ca este ?rastalmacit?, desi s-a specializat in atacuri sub centura): intr-o societate democratica, in cazuri de criza, unele cercuri de interese (mai ales cind au adunat ceva putere) se pot gindi sa ?impinga? hotariri si legi nedemocratice. Aceasta fiindca le serveste interesele, le poate extinde controlul economic sau politic, le poate adduce profit. Asa este firea umana. Dar mecanismul democratic, atunci cind functioneaza, reuseste sa anihileze, mai repede sau mai tirziu, aceste tendinte. In special in cea mai democratica tara din lume, SUA, acolo unde oamenii invata de copii principiile democratiei la fel ca rugaciunile pentru slujba de duminica. Si le intra in singe, de unde e greu sa le mai scoti.

In Rusia care tocmai il arestase pe tar si in Germania abia scapata de un imperiu, doua regimuri fara traditie democratica la inceputul secolului, bolsevicii si nazistii au putut sa calce in picioare democratia, utilizind numai acele aspecte care le conveneau si facind ulterior restul ?harcea-parcea?. Situatia actuala din SUA, democratie solida inca de la infiintare, nu are nici o legatura cu bolsevizarea (sau sovietizarea) si trebuie multe intortocheri de rationament ca sa le poti echivala. Sau o rea vointa solida, chestia aceea care ma face sa zic ca nu sint eu atit de pro-american cit voi de ?Gica contra? (expresie favorita a lui nen-tu Gogu), ori de cite ori se vorbeste de SUA.

Playing Jesus.

[...] - In Romania au existat zvonuri ca, dupa "Iisus din Nazareth", Vaticanul v-a oferit o suma importanta pentru a nu mai juca in nici un alt film. Cum comentati acest lucru?
- Daca as fi primit bani multi de la Vatican pentru a o termina cu actoria, probabil ca as fi terminat deja. Astfel de zvonuri tin de mitologie. Sunt amuzante, dar complet neadevarate.
- Ce impact au asupra unui actor personaje precum Iisus sau Gustav Mahler (i-ati interpretat pe amandoi), intrate in constiinta umanitatii?
- Un impact diferit, atata vreme cat unul este un rol secular, iar celalalt - unul spiritual. Cand joci un personaj ca Gustav Mahler, devii foarte concentrat asupra omului, ajunge sa-ti apartina. Cand citesc cronici laudative la muzica lui, simt un soi de mandrie, pentru ca, atunci cand il jucam pe Mahler, eram Mahler. Pentru o scurta perioada, dar m-a "prins". Cu Iisus este altceva. Personajul te domina, astfel ca abordarea ar trebui sa fie mai curand obiectiva, decat subiectiva. Mahler a fost un rol subiectiv, nu si Iisus. Iisus nu a preluat controlul asupra vietii mele, altfel as fi innebunit.[...]

(Articol complet la http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol§ion_id=4&article_id=17933)

The fire started among thrown-away books and papers.[...] About 750 girls from the ages of 13 to 17 poured into the single narrow stairwell, but the door at the bottom - the door to the air and light - was locked and chained. The only person with a key was a man, an illiterate guard who?d left on a menial errand, closing everyone inside. The electricity went off. Screaming, suffocating girls began to die in the dark.
It got worse fast. Firefighters and ambulances arrived in short order, probably before anyone had died. But according to eyewitness reports, a member of the muttawa, zealous vigilantes who defend narrow-minded morality in the name of Islam, fought with the Civil Defense units that wanted to enter the building. The muttawa belong to the officially sanctioned Society for the Promotion of Virtue and the Prevention of Vice and make it their job to enforce head coverings for women and strict separation of the sexes. The fleeing girls had left their scarves behind, and their would-be rescuers were men. Some of the girls were actually forced back into the building to cover up. Finally, regular police subdued the muttawa leader, confiscated his ID and dragged him away. The school door was opened, the small fire extinguished. But by then 15 girls were dead or dying, and more than 40 were injured.[...]
All women in Saudi Arabia live a kind of gender apartheid, separate and unequal, but it?s much worse for the poor. School No. 31 was administered by the Presidency for Girls? Education, a bureaucracy apart from the Education Ministry, and No. 31 wasn?t really a school building at all. An apartment block rented at suspiciously high rates, it has 20 bathrooms and 11 kitchens, but only five square feet of classroom space per student. There were no smoke detectors, no fire alarms. The windows were covered with iron grilles like a prison.
Suddenly, Saudis found themselves face to face with the implications of religious intolerance. The events of September 11 had set off alarms in the government: 15 of the 19 hijackers proved to be Saudis. So were thousands of Osama bin Laden?s core recruits. But for people on the streets in Jidda, Riyadh or Mecca, that threat seemed distant. Now they began talking of the good old days when their traditions weren?t so dominated by the intolerant Wahhabi fringe. In the 1970s, many remembered, Saudi society was moving quickly from a Bedouin desert culture toward a more open, cosmopolitan one. With the world?s biggest oil reserves, the country was rich beyond anyone?s dreams. Its sons - and even daughters - were being educated by the thousands in America. But fanatics stormed the Great Mosque of Mecca in 1979, and even though they were routed out and killed, a frightened regime called a halt to liberalization. The muttawa became a law unto themselves, with their own bureaucracy and police powers independent of the Interior Ministry.
Until March, Abdullah?s efforts to open the country back up had been faltering. When Abdullah granted permission last year for women to have their own ID cards instead of appearing as wards on their husbands?, sheiks attacked the measure as a license for prostitution because the ID photos would be unveiled.

http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&article_id=17632

- D-le ambasador, v-ati intors recent de la Washington, unde ati avut intalniri la nivel guvernamental in legatura cu posibilitatea invitarii Romaniei in NATO. Cu ce noutati v-ati intors?
- M-am dus la Washington sa discut cu responsabili din guvernul meu despre cum se pregateste guvernul roman pentru a deveni membru NATO. Am simtit ca e important sa facem asta acum, inaintea vacantei din cele doua capitale. Vreau sa fiu sigur ca Romania lucreaza pentru a atinge criteriile impuse de NATO. Cred ca progresele facute pana acum sunt bune, dar e clar ca mai sunt multe alte lucruri de facut de aici pana in noiembrie. In domeniul militar rezultatele sunt excelente. E nevoie sa se faca mai mult in lupta impotriva coruptiei si pentru consolidarea statului de drept. Cred ca este important ca guvernul roman sa progreseze cat mai mult posibil in rezolvarea problemelor cu FMI. Am avut o discutie despre toate acestea cu premierul Nastase si despre cum putem ajuta Romania in aceste domenii.
- Ati sugerat adesea guvernului roman masuri concrete impotriva coruptiei. Sunteti multumit de felul cum se actioneaza?
- Am vorbit cu oficialii romani despre indeplinirea obiectivelor din Membership Action Plan (Foaia de parcurs a Romaniei in drumul spre NATO). Cred ca Parchetul National Anticoruptie trebuie sa fie puternic si credibil, bine condus, independent din punct de vedere politic, cu buget corespunzator si oameni bine pregatiti. Cred ca legea conflictului de interese (a demnitarilor - n.n.) trebuie promovata si pusa in aplicare si e important sa existe o discutie asupra ei. E important sa se dea semnalul ca lucrurile nu mai pot continua in Romania ca pana acum si ca nu va mai fi tolerata coruptia la nici un nivel al societatii, de jos pana sus. Cred ca guvernul roman impartaseste aceste vederi si e un partener puternic pentru a face reformele necesare.
- Considerati, deci, ca aspectele privind lupta impotriva coruptiei, privatizarea, libertatea de expresie sunt apreciate la Washington si sunt considerate suficiente pentru ca Romania sa primeasca o invitatie la Praga.
- Nu am spus asta. Am gasit la Washington o foarte puternica apreciere a luptei Romaniei impotriva terorismului. Am gasit, de asemenea, o puternica apreciere pentru faptul ca guvernul face bine reforma militara sub conducerea ministrului Pascu si a generalului Popescu. Atentia s-a centrat insa pe aspectele privind statul de drept, unde Romania nu a progresat prea mult. Cred ca progresul economic, altminteri real, trebuie de asemenea revigorat mai ales in privinta privatizarii.
- Libertatea de expresie este foarte importanta in America si este foarte importanta in orice democratie. Ce parere aveti despre Legea Pascu indreptata impotriva libertatii de expresie?
- Libertatea cuvantului, libertatea presei si libertatea de expresie sunt drepturi importante, care trebuie pastrate in orice tara. Este, de asemenea, important sa fie si o responsabilitate a presei. Senzatia mea este ca aceasta lege a dreptului la replica a fost proiectata sa trateze acest aspect. Cu toate acestea, nu este o lege pe care am putea sa o avem in Statele Unite. Avem o situatie diferita, avem o lunga practica in sensul ca jurnalistii trebuie sa aiba cel putin doua surse independente una de cealalta pentru informatiile pe care le publica. Avem legi puternice impotriva calomniei si avem o asociatie jurnalistica profesionala puternica, ce supravegheaza, daca vreti sa folositi acest cuvant, conduita jurnalistilor. Am spus de multe ori ca experienta americana nu este intotdeauna aplicabila in Romania. As sugera ca, in loc sa se mearga in directia dreptului la replica, sa se priveasca spre legile impotriva calomniei, spre confirmarea informatiilor din surse independente, separate, spre asociatii profesionale ale jurnalistilor.
- Militarii romani pleaca in Afganistan pentru a lupta umar la umar cu comando-urile americane. Romania este singurul stat candidat care trimite trupe acolo. Va fi luat acest lucru in considerare la Praga?
- Absolut. Asa cum v-am spus, exista o enorma apreciere la Washington, in agentiile guvernamentale si in Capitol Hill, despre rolul puternic pe care Romania il joaca in lupta impotriva terorismului. Cred ca acesta este un punct important al acestei tari la Praga. Dar nu veti fi primiti in Alianta numai de aceea. Procesul de reforma este important si cred ca este important in acest stadiu sa nu se distraga atentia de la reformele economice si cele privind statul de drept. Acestea sunt importante nu numai pentru NATO. Ele sunt mult mai importante pentru ce fel de tara vrea sa devina Romania. Este important ca aceasta sa fie o tara care protejeaza drepturile cetatenilor, unde justitia e dreapta si unde nevoile economice ale intregului popor roman, si nu numai ale catorva indivizi, sunt satisfacute.
- Recent, un partid parlamentar, P.R.M., v-a invitat la Cluj pentru ceremonia dezvelirii unei statui a presedintelui american Woodrow Wilson. Nu ati participat. De ce?
- Cinstit, nu cred ca a fost o invitatie serioasa. Biroul meu a primit fax-ul cu mai putin de o saptamana inaintea evenimentelor. Nu a existat nici un efort pentru a se verifica daca programul meu ar permite data aleasa de ei pentru ca eu sa ma deplasez la Cluj si sa stau o zi. Credeti ca era o invitatie serioasa? Chiar daca programul mi-ar fi permis sa particip, as fi pus mai multe intrebari despre eveniment. As fi intrebat cine ar fi urmat sa fie acolo, ce ar fi urmat sa se spuna si care ar fi fost inscriptia pusa pe statuie. Woodrow Wilson a fost un mare presedinte al Statelor Unite si nu as fi vrut sa-l dezonorez cu o ceremonie menita sa promoveze scopurile politice ale PRM.
- Fiindca nu ati fost la Cluj, liderul acestui partid v-a atacat intr-un mod foarte violent. Ce parere aveti despre acest lucru?
- Dl. Tudor pare sa creada ca asemenea atacuri imorale asupra persoanei mele ma ranesc in vreun fel. Cred ca, de fapt, acestea l-au ranit pe el. El nu m-a atacat numai pe mine, dar a ofensat si tara pe care o reprezint, si valorile pe care aceasta tara le promoveaza. Cred, de asemenea, ca el a ofensat si un mare numar de cetateni romani care au fost socati de lipsa sa de decenta. Nu am ascuns niciodata nici un aspect al vietii mele personale si am spus poporului roman ca voi fi intotdeauna cinstit cu el, ca atacul sau nu are nimic a face cu misiunea mea aici si cu rezultatele mele in aceasta misiune. Daca as fi crezut macar o secunda ca dl. Tudor reprezinta viitorul acestei tari, nu as fi facut ceea ce fac acum incercand sa aduc aceasta tara in NATO si incercand sa vad reforme economice substantiale pentru toti cetatenii romani. Dar nu cred ca el reprezinta viitorul acestei tari, nu cred ca romanii il vad pe el reprezentand Romania in viitor.
- Aveti de gand sa reactionati in justitie la acest atac?
- Bineinteles ca nu. Cred cu putere in libertatea cuvantului, in libertatea de expresie si, cinstit, cred ca legea insultei ar trebui abolita. Sa-l lasam pe dl. Tudor sa spuna ce vrea el. Cu siguranta, nu ma va distrage de la misiunea pe care o am in aceasta tara. Asa cum am spus inainte, nu cred ca el reprezinta viitorul acestei tari. Poporul roman nu e naiv. El stie ca singurul sau plan este sa atace si spera sa-i cada astfel puterea in poala. Nu cred ca el vrea sa vada tara in NATO si nu cred ca doreste ca reformele economice ale guvernului sa reuseasca. Fiindca ambele nu ar face decat sa-i ia apa de la moara.

http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&article_id=17628
Menstruatie la cap

Ca launtrul lui C.V. Tudor improasca pe cine-i vine la gura cu insulte care imperecheaza pestilentialul cu dementialul si minciuni dincolo de abjectie vede orice roman de bun simt. Ceea ce nu se prea baga de seama este ca matahala cu sange tricolor are mereu gura larg deschisa, ca balenele inghititoare de plancton, pentru a primi in ea cu voluptate toate invectivele pe care i le adreseaza insi scosi din sarite de ticalosia lui. A-i spune otrepei ca e otreapa inseamna a-l hrani pe C.V. Tudor cu energia pura a gunoiului din care se nutreste. De aceea, lovitura cea mai teribila pe care o poate primi talentatul poet al peretilor de closet este sa nu-l bagi in seama, sa faci abstractie de existenta lui. Am facut asta intr-o emisiune televizata, in care, solicitat fiind sa adresez telefonic intrebari invitatilor, pe C.V. Tudor l-am ignorat pur si simplu si am inchis. Cuprins de turbare, a inceput pe loc sa zbiere la camerele de luat vederi ca am furat patrimoniul Scanteii, ca sunt nebun, ca am nu stiu cate neveste...
Nu altceva a facut ambasadorul SUA la Bucuresti, Michael Guest. Dl. ambasador nu a dorit sa onoreze cu prezenta dezvelirea la Cluj a statuii presedintelui american Woodrow Wilson de catre C.V. Tudor si Gh. Funar. Adica desi Vadim si Funar au pus steagul american la usa cocinii lor si au intonat imnul SUA, dl. Guest a refuzat sa dea curs amabilei invitatii. Drept care, C.V. Tudor, dupa ce il acuza pe ambasador ca nu reprezinta interesele Americii, etaleaza intr-o scrisoare trimisa Ambasadei SUA doua pagini de pamflegme scarboase pana la voma pe tema homosexualitatii declarate a acestuia. Este procedeul preferat al tribunului: cand e dat cu capul de cate un principiu, ataca persoana. Nu homosexualitatea d-lui Guest este determinanta; daca dl. Guest era negru si nu homosexual, C.V. Tudor ar fi vorbit nu de faptul ca ambasadorul SUA are ciclu menstrual, ci despre cioroiul care n-a putut veni la Cluj pe calea aerului. Daca dl. Guest era paralitic, ca Franklin Delano Roosevelt, atunci C.V. Tudor zicea ca i s-a ars bujia la scaunul cu rotile. Presedintele PRM traieste politic zgandarind raul si uratul de pe fundul sufletului omenesc, oglindite in miturile murdare din subconstientul unui popor - creierul lui C.V. Tudor functioneaza dupa un ciclu menstrual: secreta periodic un suvoi sangeriu, urat mirositor, dar sterp. In cazul de fata e vorba de virilitatea masculului roman, de "legendara" potenta cu care calareste femeia si cu care i-am coplesit numeric pe unguri, de suedezele care-l cauta innebunite pe la Mamaia etc., totul prin comparatie cu "fatalaul" homosexual. Faptul ca statisticile aparute in presa in ultimii ani consemneaza ca peste o treime din romani au probleme cu erectia nu-l va opri nicidecum pe C.V. Tudor. Nici consecinta care decurge de aici, si anume ca scaderea masiva a natalitatii in Romania ultimului deceniu poate fi determinata nu numai de saracie si insecuritate, ci si de impotenta sau infertilitate. De fapt, "glumele" lui ticaloase nu sunt adresate barbatilor heterosexuali cu activitate sexuala normala, ci impotentilor mereu cu gura plina de bancuri porcoase, gata sa ranjeasca de pe margine la un viol.
Nu inteleg homosexualitatea, nici macar nu pot sa mi-o imaginez in act. Cu privire la pecinginea "corectitudinii politice" m-am exprimat de nenumarate ori. Dar cred ca e profund incorect sa atribui acestui comportament sexual, innascut sau dobandit, conotatii morale sau valorice. Pot exista homosexuali care sa aiba ceva mai multa grija de un copil decat heterosexualii care il fac si pe urma il arunca la ghena. Pot exista homosexuali mult mai atenti si delicati fata de o femeie decat bruta care ii e sot. Probabil cel mai luminos creier al umanitatii din toate timpurile a fost cel al homosexualului Leonardo da Vinci. Are C.V. Tudor curajul bucal sa spuna si despre el "Dumnezeu sa-i binecuvanteze fundul!"?
In ciuda clantanelilor lui retorice, C.V. Tudor stie foarte bine ca Michael Guest reprezinta America in toata puterea ei. Daca refuza sa intre in contact cu el, ambasadorul o face nu numai pentru ca ii repugna grosolania si jegul moral, ci, in primul rand, pentru ca Washingtonul ii interzice sa stea de vorba cu extremisti paranoici. In plus, dl. Guest, spre deosebire de unii dintre predecesorii sai, este preocupat si de Romania, si nu doar la cocteiluri, implicandu-se transant in impunerea unui set de valori occidentale, in impingerea guvernantilor spre reforme si lupta reala cu coruptia, a Romaniei spre NATO. Chiar cand greseste, dl. Guest demonstreaza ca ii pasa de noi.
Potrivit unei afirmatii de ultim racnet plusate de C.V. Tudor, daca nu trucau americanii alegerile din 2000, el ar fi iesit presedinte. Merita sa ne gandim putin ce s-ar alege de Romania daca o scrisoare ca aceasta catre ambasadorul SUA sau al altei tari ar fi trimisa de seful statului.

http://www.nationalpost.com/home/story.html?id={289AB100-3D8D-41EA-9121-E5E007818276}

Pakistan tribal court sentences girl to gang-rape
Boy's walk with upper caste girl led to trial and punishment

Pakistan's chief justice launched an investigation yesterday into the case of a teenage girl sentenced by a village tribal court to be gang-raped as punishment for the alleged misdeeds of her brother.
The girl was raped by four men as hundreds of villagers stood outside laughing and cheering, and was then forced to return home naked while dozens of villagers watched.
The sentence was ordered to shame the family after the girl's younger brother was seen walking unchaperoned with a girl from a higher-class tribe.
The case has outraged rights groups and highlighted the treatment of women in Pakistan as well as the country's dual justice systems: The rule of law that officially reigns and the unofficial tribal courts that dominate in many regions.
Sheik Riaz Ahmed, Pakistan's senior Supreme Court judge, said he was shocked by the court-sanctioned rape in the Punjab village of Meerwala, 610 kilometres southwest of the capital, Islamabad.
"It was a shocking incident in the 21st century and a blatant violation of human rights as well as human dignity," he said in an announcement carried on state radio and television.
Pakistan has a tradition of tribal justice in which crimes are sometimes punished outside the framework of the law. But there is growing opposition to the practice, and sentences, which have included such harsh decrees as death by stoning, have recently been overturned by higher courts.
In this case, the Mastoi tribe demanded punishment after an 11-year-old boy was seen walking with a Mastoi girl in a deserted part of the village. The boy and his 18-year-old sister are from the lower-class Gujar tribe.
The Mastoi called a meeting of the panchayat, or tribal jury. The teenager's father, Ghulam Farid, 54, said he pleaded for clemency, telling them the Mastoi girl was safe with his son because he was too young to have sex.
"I told the tribal jury that my son is ready to marry [the girl] if they think she had been molested," Mr. Farid said. "But Mastoi tribesmen rejected this proposal saying how could they give their daughter to me, a low-caste tribal?
"I begged them ... my daughter is a very pious girl," he said. "I reminded them, 'She has been teaching holy Koran to your children, you are fully aware of her character,' " the father said.
But the Mastoi girl's father rejected the pleas and demanded the gang rape as punishment, Mr. Farid said. Among the men on the tribal council was the Mastoi girl's uncle.
"Nobody supported me. There was no one to protect my daughter," Mr. Farid said.
The teenager said she was taken into a mud hut on June 22 and raped while a Mastoi crowd celebrated outside.
"I touched their feet. I wept. I cried. I said I taught the holy Koran to children in the village, therefore don't punish me for a crime, which was not committed by me. But they tore my clothes and raped me one by one," the young woman said.
Senior police and provincial government officials visited Meerwala yesterday. Asef Hayyat, Punjab's deputy inspector-general of police, said the leading officer at the local police station had been suspended and several close relatives of the suspects were detained to press the perpetrators into surrendering.
Police said they had arrested all eight members of the panchayat, several of whom are alleged to have also raped the girl. They are still hunting for the other suspected rapists.
Azhar Abbas, the village police chief, said the panchayat members had been accused of "abetment," which carries the same punishment as rape -- punishable with death under Pakistan's Islamic laws.
The Supreme Court ordered the Punjab provincial police chief, Multan's district police chief and Meerwala village police to appear in court tomorrow with records of action they have taken against the jurists and alleged rapists.
The unexpected court intervention came amid mounting protests from human rights groups that condemned the rape as a heinous act.
Rana Ijaz, the Punjab government's Law Minister, was among officials who visited the village and promised a full investigation and assistance to the victim's family.
"This is a very sad and shocking incident," Mr. Ijaz told reporters.
Last month, a court overturned the conviction of a woman who was to be stoned to death for adultery. Zufran Bibi, 28, said she was raped and appealed her early May conviction. Her case prompted demonstrations and protests by hundreds of civil and women's-rights groups across the country.

http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol§ion_id=2&article_id=17303

C.V.Tudor a oferit din nou o mostra a iresponsabilitatii politice si a fanatismului orb, aratand ca dincolo de fata sa electorala zace o persoana intoleranta, ingusta in gandire si extrem de periculoasa pentru scena politicii romanesti. Nemultumit de faptul ca ambasadorul SUA, Michael Guest, nu a raspuns la o invitatie lansata de PRM pentru a participa, la Cluj, la dezvelirea bustului unui fost presedinte al SUA, C.V.Tudor i-a trimis diplomatului american o scrisoare absolut stupefianta si marsava, plina de invective si jigniri. Misiva murdara incepe cu formula "Excelentei Sale, Doamna Michaela Guest, Ambasadoarea SUA la Bucuresti", o trimitere nerusinata la orientarea sexuala a diplomatului american. Scrisoarea deschisa continua cu o fraza dementa: "Am aflat motivul real pentru care dvs, doamna ambasadoare, n-ati putut onora cu prezenta festivitatile: erati la ciclu". Mai departe, in aceeasi nota, care ar face sa intre in pamant, de jena, orice om de bun-simt, C.V.Tudor ii cere ambasadorului Michael Guest sa-si "oficializeze legatura de dragoste cu amantul latin". Scrisoarea a umplut de oroare politicienii romani din toate formatiunile politice, acestia condamnand la unison gestul descalificant al liderului extremist.

Romanul "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", are ca tema sfarsitul luptei pentru pace.
In opera lui Swift, Gulliver devine cand urias, cand pitic, fizic si moral, in functie de necesitatile autorului.
Prietenia de veacuri dintre poporul roman si cel turc s-a calit in focul luptelor seculare dintre acestia.
In nuvela "La vulturi" de Gala Galaction, sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugarite de turci[,] si copii ei.
Pana la urma, Mircea cel Batran il ingenuncheaza pe Baiazid prin cateva proverbe bine plasate.
Prin versul "De esti tu acela, nu-ti sunt mama eu", mama lui Stefan cel Mare nu vrea sa-si dezavueze fiul, ci face doar o aluzie...
Poet de mare talent, Ion Paun-Pincio a murit tanar la varsta de 27 ani. Daca ar fi trait, astazi ar fi avut 128 de ani.
In comedia "Tacke, Inache si Cadar", Victor Ion Popa descrie prietenia dintre turci, evrei si badarani.
In Marea Moarta, nivelul marii este cu 400 m sub nivelul marii.
Otilia Cazimir l-a iubit pe Toparceanu si s-a inspirat din el.
In "Aurul Negru", Cezar Petrescu trateaza printre primii problema spalarii banilor.
In balada "Trei Doamne,si toti trei", e vorba practic de mai multi barbati.
Singurul personaj feminin creat de Ibraileanu este Adela, asupra careia autorul s-a aplecat cu multa pasiune.
Astfel, Vitoria Lipan este hotarata sa-l omoare pe ucigasul sotului ei pana la capat.
In epoca bizantina se practica sculptura calare.
De obicei dupa lupta, ambele tabere sarbatoreau victoria.
Istoria turcilor a fost zbuciumata de luptele duse de-a lungul timpurilor cu romanii.
Formele de organizare in orientul antic: tribul, ceata si flota.
E absolut neplãcut sã aproximezi solutii care nu existã.
Dom'ne, ce înseamnã "E micã, dar existã " ?
Aici cauti ce ai gãsit deja.
Ce sã-i faci ? Nu-i faci nimic, cã i-ai facut.
...si asa demonstratia e probabil destul de apãsãtoare.
Implicitã, pentru cã nu se vede, dar existã !
Exista o micã satisfactie în sirul ãsta de implicatii.
O definitie aparent incorectã ne-a condus la un rezultat foarte tare!
Densitatea de probabilitate ne arata cum e impartit norocul.
L/ì e spatiu complet. Lebesque a umplut spatiul.
Coordonatele polare indreapta cercurile.
Asta inseamna violenta trecerii la limita !
Daca scoti un punct planul se prabuseste.
Asta e o teorema foarte frumoasa (arata foarte bine).
Cine mai tine minte asa numita serie lui a Riemann constata o analogie frapanta.
Folosim aceasta minunata schimbare de variabila.
In principiu, multimea e nevida, altfel teorema se paralizeaza.
Pentru cine nu-i evident, sa-ncerce sa-i fie evident.
Numai 26% dintre dumneavoastra au trecut toate examenele. Banuiesc ca analiza a avut un rol masiv.
Aici sint doua scapari : ori nu te bagi in asta, ori daca te bagi incerci sa iesi.
Pentru simplitate, notam diferentialele cind asa cind asa.
Tot ce scriu presupun ca exista.
Dom'ne, ceva e expresie daca exprima ceva.
A repeta un experiment la infinit inseamna a fi in pas cu timpul, ceea ce e in afara de orice discutie.
E ceva adinc aici, dar ce inseamna adinc lasam nelamurit.

Sisif, cred ca ai dreptate, recompun amintiri mai vechi de 2 ani cu versurile in fata (site excelent la www.gaudela.net/vdgg). Verific in citeva luni, cind caseta imprumutata o sa-mi revina (sper).
Azi - doua hinturi din Childlike Faith in Childhood's End, la care e musai sa revin dupa uichend.
"Creation" e folosit de exact 3 ori: "we, too, wear the face of creation", "Why do we see through the eyes of creation?", iar ultima oara inainte de finalul climactic anuntat de "all the jokers and gaolers": "and at last we are free of the bonds of creation". Nu cred ca e intimplator, ca nimic de altfel in alea 12 minute in care Hammill face efectiv ce vrea cu vocea lui, de la soapte la strigate guturale.
Melodia pentru "and though dark is the highway": nu e contrapunct perfect pentru "all the jokers..." si "there's a time for all pilgrims", ci mai degraba imaginea - nu in, ci "dincolo de" oglinda, dupa tumultul cu care Childhood'End is reached. Linistea inotatorului extenuat aruncat in sfirsit de valuri pe plaja de unde incepe o alta viata. Sau Viata.

Domnule Cartarescu, dumneavoastra va place ce scrieti?
Ce nu-mi place arunc... Asa am facut intotdeauna, n-am publicat decit lucrurile de care am fost mai mult sau mai putin multumit. Dar, fireste ca am si eu preferinte intre lucrurile pe care le-am scris, nu toate mi se par la fel de realizate, de reusite. Din tot ce-am scris, in topul personal exista trei carti si anume ?Levantul?, care e un poem epic, ?Nostalgia?, prima mea carte de povestiri si ?Orbitor?, trilogia mea inca neterminata. Am reusite punctuale si in celelalte carti, dar si nereusite, bineinteles. O carte pe care eu am considerat-o intotdeauna nereusita, dar la care tin foarte mult, este ?Travesti?.
A fi poet, a fi scriitor in Romania de azi, e, intr-adevar, o meserie?
Nu, fireste ca nu este o meserie... Din cite stiu, in nomenclatorul meseriilor nu exista decit o singura meserie de scriitor, si anume scriitor de vagoane in gari... Altfel, scriitorul este un etern liber profesionist care se presupune ca scrie in timpul lui liber, dupa ce vine de la slujba de opt sau de douasprezece ore. Nimeni nu stie si, probabil, pe nimeni nu intereseaza cind scrie un autor.
Nu e suparator? De ce se intimpla asa?
Astazi cam toti, atit artistii, cit si publicul, sint, intr-un fel, resemnati cu locul marginal, foarte umbrit, in care se afla cultura in momentul de fata, cel putin in Romania, dar situatia pare ca este mai generala. Mi se pare ca scriitorii, mai ales, accepta cu mult prea multa resemnare conditia lor mizera atit din punct de vedere financiar, cit si din punctul de vedere al vizibilitatii sociale. Un scriitor, daca ar trebui sa traiasca din scrisul lui, astazi, in Romania, ar muri de foame si multi chiar mor de foame cu adevarat, fiind obligati sa faca tot felul de lucruri ca sa poata trai. Practic, in afara de citiva crocodili ai regimului trecut, nu stiu autori care pot trai decent din scrisul lor in Romania de astazi, si situatia, asa cum am spus, este foarte raspindita si in lume.
Dar poate nu avem profesionisti care sa faca un act de cultura vandabil, pe placul publicului...
N-o sa spun ca toti cei 1.500-2.000 de scriitori care fac parte din Uniunea Scriitorilor si din ASPRO (Asociatia Scriitorilor Profesionisti - n.r.) sint cu totii profesionisti si oameni de valoare... Nu, nici vorba! Cei mai multi sint niste mediocritati, dar exista totusi vreo 200 de oameni in cultura scrisa romaneasca ce ar trebui sa poata trai decent din scrisul lor ca adevarati profesionisti si adevarati oameni de cultura.
Chiar nu exista scriitori bogati in Romania, la ora actuala?
Nu prea am obiceiul sa ma uit in punga altora, dar fara indoiala ca exista scriitori foarte bogati. Exista fostii ?baroni rosii? ai regimului comunist care au scris scenarii in acea vreme, care au acumulat si acumuleaza in continuare... Insa nu este important ca autorii sa faca avere din scrisul lor, ci doar sa poata trai decent. Cei care fac avere, dupa parerea mea, sint la ora aceasta extrem de putini si extrem de suspecti.
Am aflat ca mergeti destul de des in Germania, la niste burse, si ca participati, fiind platit pentru asta, la un fel de intilniri cu cititorii... Despre ce este vorba?
Nu merg des in Germania... Am avut marele noroc sa obtin doua burse, una dupa alta, asa incit am putut sta doi ani in Germania in ultima vreme... Intr-adevar, nu numai Germania, dar toate statele occidentale sint state care incurajeaza in mod extrem de generos cultura. Si nu numai cultura nationala, ci si schimburile culturale cu toate zonele lumii, cu autori si artisti de toate felurile. Pentru mine a fost absolut esential, in aceasta perioada, practic, am scris trei sferturi din ultima mea carte, cu un efort intelectual pe care in mod sigur nu l-as fi putut face in Romania in aceeasi perioada...
Cum e cu acele intilniri cu publicul german?
Acolo, orice autor se integreaza in mod automat intr-un fel de circuite de lecturi publice, pentru ca despre asta este vorba, si care sint, pe linga o sursa de prestigiu intelectual foarte serioasa, si o sursa financiara. De fapt, cei mai multi dintre scriitorii germani traiesc din aceste lecturi publice care sint organizate fie de edituri - de cele mai multe ori - fie de alte institutii care au in grija artistii respectivi. Ele sint foarte neobisnuite pentru mentalitatea romaneasca, desi a existat si la noi un fel de traditie interbelica si chiar de dinaintea primului razboi, traditia sezatorilor literare platite, la care participau Sadoveanu, Arghezi, Pastorel Teodoreanu si altii. In acea vreme nu se mergea pur si simplu de amorul artei in diferite orase ale tarii, ci se mergea atit pentru intilnirea cu publicul, cit si pentru ca artistii sa poata trai din munca lor. Acest lucru a fost intrerupt in perioada comunista si nu s-a mai putut relua. Pentru germani este un lucru absolut normal. Un poet german este ca un rocker care face turnee, el traieste din turneele lui. Merge prin 20-30 de orase, citeste si, de fiecare data, cistiga pentru ca publicul german este extrem de avid de literatura.
Ati vrea sa fiti un astfel de poet-rocker prin Romania?
Intr-un fel, intotdeauna mi-am dorit acest lucru, intotdeauna, asa cum spunea Leonard Cohen, ?in umbra versurilor mele s-a aflat o chitara?. Cred ca mi-am ratat vocatia intr-un fel cind, din motive bizare, n-am reusit sa invat sa cint la chitara. Ma resemnez insa sa ramin si textierul unor cintece nescrise niciodata. Marele meu idol este John Lennon.
Intr-un text destul de virulent, scris dupa ce ati publicat ?Jurnalul?, Cristian Tudor Popescu spunea ca sinteti obsedat de cistigarea cit mai multor premii. E adevarat?
Nu am luat foarte multe premii in cariera mea literara, este un fel de iluzie... Daca mentionez numai ca Premiul Uniunii Scriitorilor nu l-am mai luat in ultimii opt ani asta spune foarte mult. Cred ca este vorba de o confuzie multipla in privinta imaginii pe care eu o am la ora asta... Cristian Tudor Popescu - trebuie sa spun din capul locului ca este un om inteligent si un om la care tin in continuare - are insa o problema cu imaginea pe care si-a facut-o in privinta mea. El a fost, de altfel, un admirator al meu, un om care a scris minunat despre primele mele carti, si care, la un moment dat, banuiesc eu, a simtit poate un fel de concurenta sau poate un fel de, stiu eu, invidie colegiala fata de mine sau altceva de acest fel, pentru ca nu-mi explic aceasta schimbare brusca a tonului sau, pe cind eu nu mi-am schimbat tonul literar. Nu cred ca are dreptate in aceasta privinta, nu am luat mai multe premii decit alti autori si, in nici un caz, nu am luat vreodata un premiu nemeritat sau un premiu pentru care am facut presiuni. Niciodata nu m-am interesat nici macar cine a fost in componenta vreunui juriu care mi-a acordat vreun premiu. Deci eu cred ca este o acuzatie nedreapta.
Aveti o buna relatie cu Uniunea Scriitorilor?
Sint membru al Uniunii Scriitorilor ca si membru ASPRO, insa participarea mea la ambele asociatii este practic nula si a fost nula de la inceputuri pina astazi. Eu nu sint un adept al acestui fel de uniuni, al uniunilor de artisti care au statute, patrimoniu, sarcini sindicale, lideri ca un fel de functionari culturali si asa mai departe... Visul meu ar fi un grup profesional de scriitori care sa fie, de fapt, un fel de asociatie de prieteni si de oameni care au admiratie adevarata unii fata de ceilalti. Toate celelalte forme de asociatii ale scriitorilor, dupa parerea mea, nu sint decit niste conspiratii ale mediocritatii din cauza numarului de oameni pe care aceste grupari il cuprind. Cind ai 1.500-2.000 de membri, este absolut fatal sa cazi pe mina unor oameni mediocri. Pentru ca, din acesti 2.000 de membri nici zece la suta nu sint scriitori adevarati!
Va place Romania, domnule Cartarescu?
...Cum spun profesorii americani atunci cind sint putin dezorientati de intrebare ?it?s a good question?... E foarte greu la ora actuala sa spui ca esti un patriot sau ca-ti place tara ta pentru ca, evident, aceste lucruri au fost compromise si rascompromise. Dar cred ca un om onest va raspunde intotdeuna afirmativ, rezervindu-si in acelasi timp dreptul de a critica cit mai dur cu putinta starea de fapt a Romaniei din acest moment. La ora aceasta, din nefericire, Romania este o tara distrusa atit fizic, cit si moral, este o tara care ar trebui sa renasca din propria-i cenusa, insa, din nefericire, alearga in directie gresita. Eu sint dintre cei care cred ca nu dezastul economic sau alte lucruri de acest fel sint cele mai importante... Eu cred ca greseala este in capul nostru, greseala este una de etica. Romanul a suferit mutatii maligne in perioada comunista si mi-e foarte greu, la ora aceasta, sa vad cum se va schimba mentalitatea romaneasca, in asa fel incit sa mai avem o sansa. Privind in jur, vad numai dezastru.
Poate incheiem pe un alt ton... De ce ati renuntat la mustata?
Eh, am si scris in jurnal lucrul acesta... E bizar: am renuntat la mustata atunci cind am citit ca pe fiecare fir de mustata traiesc colonii intregi de acarieni, niste fiinte invizibile cu ochiul liber, un fel de insecte minuscule care forfotesc acolo, in mediul prielnic al acestei podoabe faciale. Asa incit, cu o ciuda ucigatoare fata de aceste insecte, le-am ras padurea in care proliferau...

"Orice vehicol care circula pe drumul public trebuie sa aiba un conducator."

<>