Make your own free website on Tripod.com
Pagina Roxanei
La origine
Despre mine
Cronica unei tranzitii
Interese stiintifice
La Idee
Ciberplai
Contact
Nou
Planetarii si mioriticii

Din cronica unei tranzitii anuntate
 

Notiunea de strain isi are rădacinile dincolo de pojghita, de curand depusă (la scară geologică) a umanului. Folosirea ei este de fapt o formă de marcare a teritoriului practicată de toti vecinii de pe scara de bloc sau de evolutie. În cîmp uman, teritoriile se spiritualizează si marcarea lor tinde să treacă de la hard spre soft, cu fluctuatiile inerente variabilitatii individuale. Privind din perspectiva acestei aventuri intelectuale, ce fac românii ? Si ei , ca tot omul: unii stau pe dupa troianul stramosesc tras în mentalul colectiv, altii sar dincolo si se opresc la alte închideri. Cîtiva ajung la închiderea care se deschide (în sensul lui Noica) - poarta, sau în formularea de tip "brave new world", portul de comunicare. Se pot propune două modele simple de acomodare cu strainatatea: românul mioritic si cel planetar. Dincoace de valul lui Traian, într-o eternă insula de latinitate, românii mioritici consumă ritualic salam cu soia si, ocrotiti de prietenii geostrategici (rîul, ramul), îl asteaptă pe badita Godot. Din valurile vremii, în portul de comunicare, ies cei ce-si asumă românitatea ca diferentă specifică într-un gen proxim planetar. Pentru ei, apartenenta la românitate înceteaza să mai fie ceva fatal, în bine sau în rau, si devine o alegere culturală. Modelul cu pricina poate functiona pentru orice cultura, împingînd în gratuitate tehnicile de marcare a teritoriului generatoare de ciocniri huntingtoniene. Spre deosebire de o entitate pur fizica, cultura se distribuie fară să se împartă si ramîne destul pentru toată lumea prezentăa si viitoare. Orice model este o simplificare a realitătii si analizîndu-ne e posibil sa constatăm în alcatuirea culturală a fiecăruia existenta trăsăturilor specifice din ambele modele.

Nu poti schimba lumea dar te poti transforma pe tine însuti, mutînd accentul de pe înfiintarea culturala automată si exterioară (geografică) pe asumarea liberă si interioară a culturii. Din acel moment notiunea de strain isi va pierde contururile contondente (cel putin pîna la proximul contact cu extraterestrii, cînd va fi necesară o redefinire a celor 2 modele; umanul va deveni o închidere care se deschide spre galactic).

calcite-orange.jpg

Trecînd la treburile practice ale cetătii, vom observa că într-o lume atinsă de bagheta mondializarii rezistă si evoluează mai departe sistemele care se deschid în sensul asumării diferentei specifice în context planetar. Fluctuatiile sistemului întredeschis în miraculosul an 1989 ne-au dat bătăi de inimă, riscînd de cîteva ori să ne trezim cu poarta-nchisă-n nas. Inchiderile impuse societatii românesti de o clasă politică fără continuitate culturală sunt cele care nasc evenimentele din Tg. Mures, mineriadele si...constitutia iorgovana. Un exemplu, Articolul 16:

 

  1. Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fără privilegii si fără discriminari.

  2. Nimeni nu este mai presus de lege.

  3. Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia româna si domiciliul in tară.

Articolul 16 care enuntă deschiderea în primul alineat, ajunge, după numai cîteva rînduri, la performanta de a se contrazice, înstrainînd arbitrar o importantă parte a societătii românesti. Nu esti invitat să-ti asumi liber apartenenta la spatiul românesc ba chiar ti se refuză fundamental această asumare. Mă întreb ce sanse evolutive are o societate care isi înstrăinează programatic o parte din membrii săi.