Mitologia stiintifica a comunismului, Lucian Boia, Humanitas, Bucuresti, 1999
Introducere
Marsul glorios al ratiunii
Parintii Fondatori
Reinventarea istoriei
Societatea nouaOmul nou
Lupta contra naturii
In cautarea unor paradigme
diferite
(Titlurile paragrafelor sunt titluri de capitole īn cartea lui Boia)
Boia explica forta de convingere si expansiunea comunismului prin apartenenta sa la grupul celor cātorva arhetipuri ce stapānesc imaginarul uman nu de azi, de ieri ci dintodeauna. Refuzul istoriei, vārsta de aur, visul milenarist al paradisului terestru, regatul mesianic. Comunismul este, īn opinia lui Boia un milenarism exprimat īn limbaj rationalist. Sub lumina clara a ratiunii miturile arhetipale ale umanitatii nu dispar, ele sunt doar reorganizate cartezian. Comunismul nu-i decat o varianta de mitologie rationalista care ca orice mitologie cunoaste deja toate raspunsurile privind natura, omul si istoria sa .
Mitologiile ca si religiile ofera raspunsuri simple, globale. Zice rationalistul D'Holbach: "toate greselile oamenilor sunt greseli de fizica" :-) In epoca Luminilor istoria era asimilata stiintelor exacte si se astepta ca un nou Newton sa-i identifice mecanismul obiectiv. Boia crede ca abordarea asta (atāt de exploatat si de comunism) e primejdioasa rau pentru ca se da liber la subiectivism si determinism, ratiunea violentānd istoria in demersurile sale utopice (un īnceput īl face Revolutia Franceza). Moda religiilor stiintifice care isi propun sa aduca omul in armonie cu Universul si cu el īnsusi explodeaza in al 19lea. Cāteva exemple haioase: Saint Simon cu religia lui Newton ( matematicienii alesi conduc lumea...), Comte (dragostea ca analog al legii atractiei universale e principiul, ordinea e de baza iar progresul devine scop), Fourier cu falansterele grupānd indivizii īn serii pasionale prin combinatia celor 12 pasiuni primitive; din falanster, fiecare individ trece dupa moarte prin 1620 renasteri alternative de pe un astru pe altul :-) Comunistii si spiritistii pot sa-l revendice in egala masura pe Fourier... Tot din preistoria comunismului: pe la 1900 Marte era considerata de unii ca sediu posibil al unei lumi comuniste extraterstre. Argumentul principal: existenta numeroaselor canale martiene care nu puteau fi decāt rodul unei societati actionānd "stiintific" si "planificat" :-))
Marxismul este un produs tipic al acestui rationalist secol al 19lea bāntuit de mituri:
Mitologia comunista reuseste sa ajunga la un grad mare de coerenta īmprumutānd dialectica. Spre deosebire de celelate mitologii creatoare de lumi noi care īncercau sa calmeze conflictele, comunismul nu numai ca recunoste existenta contradictiilor dar le absolutizeaza si la nevoie le si inventeaza :-)
Boia il prezinta pe Marx din perspectiva imaginarului colectiv. E un Marx simplificat, mitificat (nu uita sa adauge ca īn real, Marx nu era īntru totul marxist :-) In acest Marx, Engels si Lenin recunosc si glorifica descoperitorul de legi, revolutionarul savant. Revolutia devine o "stiinta". Ca analist al prezentului, se pare ca Marx merita titlu de savant. Nenorocirea a fost ca a extrapolat prezentul la trecut si viitor. Lupta de clasa, fortele de productie care conduc totul, determinismul economic sunt reflexe ale unui secol 19 occidental, absolutizate in procesul trecerii dinspre real spre imaginar. Istoria īncepe sa se depene īn mecanice cadente. Intāi comunismul primitiv, fara propietate privata si fara clase, pe urma propietate privata si exploatare īn 3 moduri (sclavagism, feudalism si capitalism) pentru ca totul sa triumfe īn comunism-egalitarism īnobilat pe spirala evolutiei istorice. Singurul amanunt care strica armonia in functionare a masinariei istoriei este "modul de productie asiatic" care asociaza propietatea comunitara cu exploatarea... Marxistii au depasit contradictia ignorānd-o...
Sintetizat īn laboratorele secolului 19 comunismul a ajuns sa fie aplicat unui secol cu caracteristici total diferite, secolul 20. Zice Boia ca invocarea obsedanta a unei stiinte obiective conducea implacabil spre un program strict voluntarist. Si aici ma trec fiorii! Simt īnca dorul de teoretizare a istoriei ca stiinta. E adevarat, nu prin determinismul de secol 19 dar orisicāt, primejdia ramāne. Cu modelarea istoriei intram īn curat voluntarism care poa' sa dea īn utopie s'apoi fandacsia-i gata, monser! Ca sa vezi ce aproape suntem de marxism (vade retro Satana) sau poate, mai corect spus de-o mitologie stiintifica...Ispitele n-au pierit cu totul...
Zice Boia ca Marx a fost un savant dublat de un profet. Engels a avut mai mult sufletul unui diletant si al unui compilator. Lenin a facut trecerea de la determinismul stiintific la voluntarismul revolutionar. Prin Lenin, tranzitia spre comunism se transforma intr-o stare de echilibru a sistemului īnchis (statul-partid centralizat). Stalin (interesanta tendinta asta de a-si schimba numele la liderii comunisti; cica numele l-a ales dupa rusescul stal care īnseamna otel) cauta si el un teritoriu ramas neteoretizat-problema nationala si a nationalitatilor. Interesul pentru acesta problema l-a dus catre lingvistica care a devenit un hobby pentru Stalin :-) Alunecarea dinspre determinismul economic spre voluntarismul politic a fost, zice Boia, traiectoria tuturor marilor preoti ai mitologiei comuniste. Lev Trotki cu "revolutia permanenta", Mao si maoismul...
Alta chestie interesanta: Boia opune rationalismului comunist irationalismul "fascist". Mitologia comunista e solid structurata teoretic in timp ce ideologiile fasciste sunt fluide, amestec de diferite reprezentari si de pulsatii irationale. Ambele solutii sunt īnsa animate de acelasi voluntarism īn recrearea lumii sub forma noua si popularea ei cu "oameni noi". Amāndoua ideologiile sunt milenarisme secularizate...Exista si diferente. La origine, īn inima mitologiei comuniste se afla individul si implinirea personalitatii umane in timp ce in doctrinele fasciste individul se sterge in fata comunitatii (natiune, rasa, stat). Jocul cu dialectica a facut ca antistatal si internationalist la origine, comunismul sa ajunga la instaurarea unui sistem statal, opresiv si ultranationalist in faza finala... Zice Boia ca un comunist autentic respecta infinit stiinta sau ceea ce crede el ca e stiinta. E un om de actiune dar care actioneaza stiintific. Dimpotriva , pentru fascistul autentic actiunera e suverana si dispretul pentru cultura e nedisimulat. Brrr, iata ce poa' sa iasa din binoame de tipul cunostere/actiune... Si totusi, care-i calea? Pe de alta parte stau si ma īntreb ce fel de fascism irational si acultural care a atras aproape toata floarea culturii a fost ala al legionarilor de la noi... "O enigma ne'esplicata printre nouri de eres" ...sau e tot dorul de actiune al intelectualului, anapoda convertit ...
Dupa Boia, mitolologia comunista abordeaza istoria dintr-un unghi nou: mai putina epica si mai multa reliefare a aspectelor economice si sociale īntr-o analiza problematizata. Asata cel putin īn faza sa initiala, pentru ca īn evolutia de la determinism la voluntarism si de la internationalism la nationalism, colorile si-au schimbat nuantele īn dulcele stil dialectic.
Discursul istoric comunist se autodeclara materialist ceea ce e adevarat numai la etajul sau inferior. La mansarda, o idee universala misca lumea īn spirala. Viitorul de aur, idealitate pura comanda (condamna?) trecutul si prezentul. Curat teleologie! Boia e frapat de schematizarea foarte accentuata a proceselor istorice. Modurile de productie sau formatiunile sociale definite de marxism rezuma o experienta pur europeana. Istoricii comunisti au exclus din discursul lor sistemul asiatic. Lupta de clasa, alta marota a mitologiei comuniste, ritmeaza conventionalul balet istoric montat spectaculos de scoala rusa... Cea mai mare parte a societatilor capitaliste, zice Boia, au ajuns īn acest stadiu fara sa treaca printr-o "revolutie". Simplificarile si deformarile caracteristice mitologiei istorice a comunismului īndeplineau o functie necesara si urmareau un scop precis. Viitorul comunist nu admitea decāt o singura cale trasata "luminos" de o istorie unitara si disciplinata. "Comunismul va īnvinge" trebuia sa fie concluzia oricui la sfārsitul cursului scurt...
Internationalist prin vocatie, zice Boia, comunismul real a fost obligat sa se aseze īn interiorul frontierelor nationale. Revolutia mondiala a fost confiscata de rusi care au identificat aspiratiile proletariatului international cu valorile istorice si interesele politice rusesti. In ultima faza a regimurilor comuniste, exemplul "marelui frate" a fost urmat de ceilalti membrii ai familiei, esuānd dialectic :-) īntr-un ultranationalism anacronic (de secol 19, precizeaza Boia). Istoriografia comunista ilustreaza bine traiectoria asta. In anii '20-'30, Stalin dixit: " Vechea Rusie a fost mereu batuta din pricina īntārzierii ei". Trei ani mai tārziu, prin decizia Comitetului Central al Partidului, vechea Rusie a īncetat subit de a mai fi batuta de toata lumea si a īnceput ea sa-i bata pe ceilalti. Aleksandr Nevski, Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, Suvorov... au fost scosi din cufar si expusi īn Panteonul comunist. Ceausescu īsi stabilea o filiatie directa cu predecesorii, de la regii daci la voievozii Evului Mediu (vezi scenele alegorice ale "Cāntarii Romāniei"). In aceeasi cadenta apare si "protocronismul". De-un par examplu, "Popov si nu Marconi a inventat radioul" scandau, pe linie, istoricii comunisti...
Construierea comunismului a fost conceputa ca o īntreprindere strict stiintifica. Marx si-a petrecut o viata pentru a formula cāteva legi istorice si economice. Discipolii sai, de la Lenin si Stalin la Kim Il Sung au procedat mai simplu si mai eficient, surāde ironic Boia. Ajungea un congres al partidului pentru a oficializa o noua lege stiintifica sau chiar un pachet de legi. Marea adunare a reprezentantilor partidelor comuniste din noiembrie 1957 a enuntat nu mai putin de 9 legi care dirijau construirea noii societati, obligatorii pentru orice tara care vroia sa treaca la comunism (rolul conducator al clasei muncitoare si al partidului sau, lichidarea propietatii capitaliste etc.). Virtutile propietatii colective reprezentau baza noii economii politice. Propietatea de stat se opunea propietatii individuale. (Dar fara propietate individuala nu exista nici libertatea individului, am īnvatat noi pe propria piele).
Legea economica fundamentala a socialismului afirma cresterea neīntrerupta a productiei. Instrumentul magic era Planul (cincinal). Dincolo de mitologie sta economia reala. Autenticul proiect mitologic comunist este citadin si industrial. Agricultura a fost sacrificata. Taranimea īmpinsa spre disparitie, mase umane enorme deplasate spre orase. Industria s-a organizat īn īntreprinderti colosale profilate dupa moda secolui 19, otelul si cimentul devenind simboluri ale timpului nou. Romānia, tara saraca īn fier si carbune , le importa din Brazilia, India sau Australia pentru a produce otel si a devenit un mare producator cu o cifra pe cap de locuitor de 2 ori superioara Frantei!!! Mitologia obliga... Sectorul de servicii nu-si avea rolul īntr-o societate de productie. Informatica care e altceva decāt o forma de productie "materiala" n-a intrat īn plan...In privinta asta putem pentru ca sa zicem ca tehnocratii si politicienii de azi sunt la fel de comunisti ca aia de ieri...
Timp de zeci de ani cresterea afisata a economiilor comuniste a fost de cāteva ori mai mare decāt īn lagarul capitalist :-). La capatul cursei, aceste economii nu numai ca nu si-au lichidat handicapul dar s-au trezit īnca mai īn urma decāt la capatul cursei. Sa alergi mai repede si sa ajungi ultimul, ce poate fi mai mitologic, rāde Boia cu un ochi (cu celalat ar trebui sa plānga, ca īn povestea romāneasca) si ne invita sa revenim din realiatea dezamagitoare īn lumea mitologica a comunismului unde e revarsat conul abundentei iar electricitatea (de la Lenin citire) misca toate rotitele īn cadente automatizate. Munca fizica nu dispare (model de secolul 19!) iar rolul intelectualilor ramāne modest. Toti vor fi oameni ai muncii. Oameni ai muncii-savanti, oameni ai muncii-artisti... Fiecaruia dupa nevoi...Alimentatia va fi stiintifica. Omul va fi liber, fara propietate, fara bani, desavārsindu-si personalitatea? Da, rasare Omul Nou...
Potrivit psihologiei comuniste, individualismul nu e definitoriu pentru individ, ne arata Boia. E doar o manifestare a conflictului dintre individ si societate si trebuie eliminat. Cum? Printr-o socializare cāt mai completa a omului. Munca l-a facut pe om; munca īl va face pe omul nou, surāde Boia īntelegator. Munca ca ratiune de a fi. Duminicile si sarbatorile īsi pierd vechiul rost, odihna devine si ea activa -"sarbatorim prin munca" :-)) In definitiv, butoiul Danaidelor a fost o proasta afacere economica dar un mijloc excelent pentru a crea pavlovienele reflexe si alte deprinderi, rāde cuceritor Boia. E nevoie de pedagogi de scoala noua. Boia ne atrage atentia asupra unui detaliu: principiile noii pedagogii au fost elaborate īntr-un lagar de munca destinat reeducarii delincventilor minori (lagarul Dzerjinski)... Responsabil cu sectorul suflete: institutorul Makarenko. Axiomele calauzitoare: ereditatea nu conteaza si a educa in colectivitate , prin colectivitate si pentru colectivitate. "Copilul este crescut īntr-o familie autoritara care reprezinta statul īn miniatura, apoi īntr-o scoala autoritara reprezentīnd si ea statul īn miniatura si īn sfārsit intra īn viata īn statul autoritar." Stahanovistii. Primii oameni noi īncep sa apara!
Cele dintāi raze ale viitorului radios isi faceau simtite efectele, clipeste surāzator si complice Boia. O omenire unificata si uniforma ajunsa la desavārsire sub semnul Ratiunii. O lume de ingineri. Inginerul contopeste munca fizica cu cea intelectuala. El transforam lumea si construieste o realitate noua. In 1988, in URSS, viitorii ingineri alcatuiau 52 % din efectivele universitare iar Romānia (tara a tuturor recordurilor īnvremea lui Ceausescu se putea māndri cu inaccesibilul plafon de 68 %. Dupa statisticile acelor ani, tarile cele mai putin avansate erau Franta si Statele Unite cu penibilul procent de 7 %, zāmbeste cu tīlc Boia.
Conceptul de inginer s-a extins īn toate directiile. Scriitori au fost admisi īn noua lume sub acoperirea de "ingineri ai sufletelor". De la Stalin citire (1934), literatura se angaja pe calea realismului socialist. Ii urmau pictura, cinematografia sau muzica. Boia rāde: realismul socialist e de fapt un supra-realism, o reprezentare realista a unui aranjament scenic. Fantasme īmbracate pentru a capata aparenta materialitatii. Oare mai ramānea ceva de modificat, se īntreaba Boia. Si raspunde. Da, masinaria biologica, organismul uman. Se cauta retete de nemurire :-) Cu uzina de centenari a Anei Aslan, Bucurestiul concura Moscova. Statisticile aratau o alta realitate. Speranta de viata in URSS si Europa de Est scadea īn loc sa creasca. Singurii care mai puteau dovedi superioritatea biologica a omului comunist erau sportivii. Si aici, mitologia aplicata naste monstrii. Mii de sportivi dopati. Copiii si adolescentii injectati pentru a fi transformati īn timp record īn super-sportivi...
"Omul socialist va stapānii īntreaga natura [...] el va alege locul unde muntii vor trebui sa fie doborāti, va schimba cursul rāurilor si va īndigui oceanele" scrie Lev Trotki īn 1924. Lupta īmpotriva naturii e declansata. Ea aduce īn prim plan 2 elemente mitice ale comunismului: canalul si barajul, precizeaza Boia. Marile lucrari au īnceput cu canalul Baltica-Marea Alba. a urmat canalul Moscova-Volga si Volga -Don. Infaptuirea cea mai spectaculoasa a fost crearea unor "mari intaerioare". Un proiect similar a fost conceput īn China. Ceausescu nu se lasa mai prejos īn campania sa īmpotriva geografiei Romāniei. Un nou concept al mitologiei comuniste: geografia constructiva. Ingineria climatica nu este nici ea ignorata. Proiecte vizīnd pomparea apelor Pacificului sau antrenarea apelor mai calde ale Atlanticului īn Oceanul Inghetat pentru a īmblānzi clima Rusiei erau analizate foarte serios īn institutele de cercetari...
Boia ne deapana zāmbind si aventura biologiei comuniste. Miciurin si Līsenko. Primul "creaza" varietati noi de plante care pot fi admirate īn planse magnifice-sa le gusti e mai greu. Dar asta e un detaliu, rāde Boia. Miciurin renega genetica si legile ereditatii si invoca principiile teoretice ale lui Marx, Engels, Lenin si Stalin...El a pus fundamentele "darwinismului creator sovietic". Drawinismul si marxismul considerau esential rolul mediului exterior aducānd īn prim plan determinismul pentru a ascunde mai bine voluntarismul neīnfrānt, comenteaza Boia. Darwinismul creator a lui Miciurin era totusi un pas īnapoi fata de darwinism. Era o īntoarcere la Lamarck care enuntase transmisibilitatea caracterelor dobāndite sub influenta mediului. Cu diferenta ca in cazul noii biologii comuniste nu mediul ci omul comunist īsi asuma misiunea de a modifica natura vie.
Dupa un calugar (Mendel), un american (Morgan) explica ereditatea folosind genele si cromozomii. Teorie curat reactionara explica scoala lui Līsenko. Ce sa-i faci daca natura este reactionara, rāde Boia complice si ne face cu ochiul. Agricultura socialista are nevoie de o teorie profund biologica, īn plin avānt care sa-i permita sa obtina recolte mari si stabile, explica Līsenko. Iar Bernard Shaw isi asigura auditorii, īntr-o emisiune BBC din 1931 (īn plina foamete īn URSS) ca "agricultura stiintifica a sovieticilor a permis dublarea si chiar triplarea recoltelor" :-))) Olga Lepesinskaia (la īnceput, moasa) a decis, odata promovata in ierarhia stiintifica , sa traga consecintele ultime din teoria lui Līsenko. Daca totul e transformabil atunci poate reface viata īn laborator: se ia un albus de ou si se adauga la un terci de hidre. Teoria "generatiei spontanee" e reactualizeazata... si dezbaterea s-a extins la scara mondiala. Bernard Show si Louis Aragon pornesc o adevarata cruciada īn favoarea līsenkismului. La cealalta extremitate, profesionisti ca Julien Huxley si Jean Rostand. Mai delicata a fost pozitia unor adevarati profesionisti, dar comunisti īn convingeri. Jacques Monod a parasit partidul comunist . La fel si biologul britanic J.B.S. Haldane dar mai tārziu... Moartea lui Stalin, īn 1953 a anulat invulnerabilitatea ideologica a noii biologii comuniste. Līsenko a fost demis de la conducerea Academiei Lenin. Hrusciov care iubea agricultura si miracolele stiintifice l-a reabilitat. Caderea lui Hrusciov īn 1964 a avut un efect "biologic" similar cu moartea lui Stalin, ne explica zāmbind Boia. In 1965, genetica moderna a fost repusa treptat īn drepturi. boia ne atrage atentia: pentru prima data se prabusea un sector īntreg de mitologie comunista. Se putea ca o parte a stiintei comuniste sa fie adevarata si alta falsa? Din punct de vedere mitologic, caderea lui Līsenko a fost la fel de grava ca moartea lui Stalin. Era īnceputul sfīrsitului, concluzioneaza Boia.
In cautarea unor paradigme diferite
Comunismul stiintific | Alte curente de gāndire īn secolul 20 |
exclusivitatea materiei | perceptie mai nuantata a materiei-dualismul unda/corpuscul din fizica |
determinism, evolutionism si transformism | genetica moderna; principiul incertitudinii enuntat de Heisenberg; teoria catastrofelor si studiul sistemelor dinamice |
dialectica (lupta contrariilor) | cibernetica; teoria sistemelor; logica lui Hermes |
absolutismul legilor stiintifice enuntate | maniera relativista |
folosirea principiilor enuntate pentru transformarea lumii | principiile ecologiei opuse transformismului absolut |
Boia īl citeaza pe Julian Huxley (1949) facānd bilantul ansamblului vietii intelectuale comuniste. Constata chiar īn domenii ca muzica sau baletul, dispartia completa a secolului 20. Dintre stiinte nu se putea consemna decāt un numar foarte restrāns īn care savantii comunisti vorbeau aceeasi limba cu colegii lor "burghezi": chimia, geologia si matematica.
Aversiunea comunismului pentru cibernetica Boia o explica prin presupusa marginalizarea a omului īn favoarea masinii si facilitarea identificarii de noi legi si solutii economice si sociale altele decat legile "obiective" enuntate de Marx.
4 octombrie 1957- spatiul cosmic devine comunist, enunta malitios Boia. Cursa spatiala e deschisa de lansarea Sputnikului, primul satelit al Pamāntului. Stiinta sovietica parea sa-si ia revansa. Daca sputnikul fusese posibil, nimic nu era de nerealizat pentru savantii sai. Boia zāmbeste: lumea noua seamana tot mai mult cu Alice in tara minunilor si tot mai putin cu Manifestul Partidului Comunist. Parapsihologie. Telepatie. Hipnoza. Clarviziune. Astrobotanica. Fiinte extraterestre. Orice miracol a fost binevenit cu conditia de a respecta regulile si de a-si dovedi urilitatea ideologica.
De pe la mijlocul anilor 60, stiinta comunista s-a aliniat mai mult sau mai putin stiintei mondiale, īn domenii precum biologia sau fizica. Ramāneau la adapost de influente nefastedisciplinele umane si sociale care reprezentau nucleul dur al doctrinei. Dar se putea crede la nesfārsit īntr-o mitologie amputata, se īntreaba Boia. Prin fisurile tot mai largi isi fac loc ideile si valorile occidentale. Ultimul episod pur mitologic a fost revolutia culturala lansata īn China īn 1966. Epuizarea ei a dovedit, ca zilele glorioase ale comunismului trecusera...
Boia conchide: Comunismul a fost o capcana a istoriei si ca īn orice capcana, e mai usor sa intri decāt sa iesi.