Noi
cu cine votam
Europa
e cu ochii atintiti asupra noastra
Halbjahresschrift
Muza
Clio
Democratia Directa
Vesnicia
s-a nascut la global village
Ciberplai-pagina
de acasa
Personajele
de contact
|
Jurnalul lui Grigore
Nandris (1940-1948),
Ed. Saeculum I.O. , Bucuresti, 1999 Grigore
Nandris s-a nascut la 17 ianuarie 1895, langa Cernauti. Urmeaza cursurile
Gimnaziului Clasic-Modern la Cernauti. Intre 1915-1919 figureaza ca student la
Universitatea din Bucuresti, dar de fapt, dupa primul an, se afla pe front ca
voluntar. In toamna lui 1918 organizeaza in Transilvania rezistenta impotriva
atacurilor armate ungare. La sfarsitul razboiului (1919), devine absolvent al
Universitatii din Bucuresti, Sectia Clasica si Moderna. Cu ajutorul banesc al
fratelui sau urmeaza cursuri de specializare in Filologia Slava si
Indo-Europeana la Universitatea din Viena. Intre 1920 si 1923 isi continua
pregatirea in domeniul slavisticii ca lector romān la Universitatea din
Cracovia unde obtine obtine titlul de doctor. Aprofundeaza cercetarile in
domeniul lingvisticii cu ocazia unei burse de 2 ani la Scoala Romāna din
Fonteney-aux-Roses si la Ecole Pratique des Hautes Etudes, Ecole des langues
orientales vivantes. In 1929 este chemat ca profesor extraordinar la Catedra de
filologie Slava de la Universitatea din Cernauti. In 1937 se casatoreste cu
Mabel. W. Farley, fiica reverendului W. J. Farley (profesor la Colegiul
universitar Londonderry, Irlanda). In 1940, ajunge deputat de Suceava in
Parlamentul Romāniei. Este trimis in misiune diplomatica in Anglia si Irlanda
spre a recruta un consul pentru Romania la Dublin. Grigore Nandris venit
in Irlanda cu sotia si copilul pentru o scurta perioada, se trezeste blocat de
razboi, departe de tzara. Nu se va mai intoarce decat ca pulbere in urna.
Fragment de jurnal
Emisiunea romana din Londra se incheie cu Doina lui Eminescu. Emisiunea din Bucuresti anunta ca masura ministrului de Interne care opreste orice muzica, chiar in familie se extinde in toata tara. Muzica de doliu. stau cu M. in odaie, cu lumina stinsa, langa focul de turba din camin si ascult muzica din tara. Afara vuieste oceanul si vantul izbeste ferestrele. la stiri se da traducerea discursului lui M. Manoilescu, ministrul de Externe.
1. Incepe cu o declaratie patetica de sentimentalism rasuflat descriindu-si starea sufleteasca cu care se intoarce din Viena. Nici in cele mai mari tragedii, cabotinii nu-si uita rolul!
2. Invinuieste politica romana din trecut de nesuccesul de la Viena. [...]
3. [...]Deci marturiseste oficial ca a fost tras pre sfoara [...] Adevarul e ca Axa isi face politica ei, nu a Romaniei , nici a Ungariei, iar megalomania unui cabotin se incanta cu regretul exprimat de ministrii Axei, lui personal, ca-l fac sa sufere pe el, amicul devotat al Axei.
4. Subliniaza cu emfaza asigurarile date de Axa ca romanii care intra in robia magiara vor fi bine tratati! [...]
5. Se lauda cu garantia acordata de Axa integritatii si intangibilitatii Romaniei si e fericit ca poate anunta demobilizarea!! De-acum nemtul si italianul ne vor pazi tara pe care nu ne-a putut-o asigura englezul, caruia de aceea i-am dat cu piciorul, sau cu copita! O noua filosofie politica intemeiata pe grija altuia de a-ti pazi hotarele. S-a ajuns astfel la un ideal politic inca neatins in istoriaomenirii: de a avea o tara pentru care nu trebuie sa faci sacrificiile ca s-o aperi. Daca s-ar gasi solutia ca altcineva sa plateasca si impozitele, idealul ar fi desavarsit si ar trebui potentat. [...]
6. Marturiseste candid ca la Viena delegatii romani n-au avut de vorbit, ci pur si simplu sa primeasca ultimatumul, sa-l transmita la Bucuresti si sa primeasca de acolo invoirea de a-l semna. Si cat de greu i-a venit d-lui sa semneze jertfirea Ardealului, caci doar si domnia sa e ardelean!!
7. Dar acum pasim pe teren sigur! -Dupa ce am pierdut 2/3 din Ardeal, Basarabia, Bucovina, Cadrilaterul...pasim pe teren sanatos, ne-o spune ministrul de Externe! Pana acum rataceam pe cai gresite! Iata discursul unui ministru al Romaniei [...] exhibitionindu-si retorismul gol, langa trupul sfartecat al tarii... Sa fie oare acest episod simptomul unei racile care se va vindeca vreodata sau de acum inainte neamul romanesc robit va fi biciuit de retorismul prostesc al pretinsilor ei fii si exploatat economiceste de straini? Intre Buftea si Viena e oarecare asemanare. Va fi si Viena trecatoare ca si Buftea?
8. Patetic, ministrul, isi incheie capodopera oratorica, spunand ca a avut de ales intre 2 nenorociri si a ales-o pe cea mai mica. Altfel, tara ar fi fost desfintata. Dar nu-si da seama ca ce a pastrat e umbra unui pasalic german si poate a inchis calea viitorilui?
Oamenii care conduc azi politica viitorului (dar cine i-a ales pe gigurtii si manoilestii acestia pentru locurile care le ocupa?!) [...]
Feed
back
[Alegere aleatoare a sitului Ciberplai| Lista siturilor Ciberplai |
Editare]
Copyright © Ciberplai
1999-2001 |